În România există trei căi de divorț: la starea civilă (primărie), la notar public și în instanță. Dacă amândoi soții sunt de acord și nu au copii minori, divorțul se poate rezolva la primărie sau la notar în puțin peste 30 de zile, cu un cost total de aproximativ 500–1.200 de lei. Dacă există copii minori, dar acordul e complet, se poate merge la notar. Dacă unul dintre soți nu vrea sau există neînțelegeri, singura cale este instanța — la Ploiești, Judecătoria Ploiești — unde taxa de timbru este mică (200 de lei pentru divorțul întemeiat pe art. 373 lit. a–c din Codul civil), dar procedura durează de la câteva luni, în cazul acordului, până la un an sau mai mult, dacă divorțul se judecă din culpă.
Ce trebuie să rețineți
Trei căi, nu una
Divorțul se poate face la starea civilă, la notar sau în instanță. Alegerea nu e liberă: depinde de acordul soților și de existența copiilor minori (art. 373 și art. 375 Cod civil).
Termenul de reflecție e de 30 de zile
La primărie și la notar, cererea nu se soluționează imediat: se acordă un termen de 30 de zile calendaristice, după care soții trebuie să revină și să confirme (art. 376 Cod civil).
Taxa de timbru pentru divorț este mică
200 de lei pentru divorțul prin acord, din motive temeinice sau după separarea în fapt de 2 ani, respectiv 50 de lei dacă se întemeiază pe starea de sănătate (art. 15 din OUG nr. 80/2013). Costul real al unui divorț contencios este onorariul de avocat.
Copiii minori exclud calea primăriei, dar nu pe cea a notarului
Ofițerul de stare civilă nu poate constata divorțul dacă există copii minori. Notarul poate, dacă soții se înțeleg pe toate aspectele care privesc copiii (art. 375 alin. (2) Cod civil).
Numele de familie nu se mai negociază
Din 2026, fiecare fost soț poate alege singur dacă păstrează numele din căsătorie, fără acordul celuilalt (art. 383 Cod civil, modificat prin Legea nr. 57/2026).
Care sunt motivele legale de divorț?
Nu se poate divorța „pur și simplu”. Legea cere un temei, iar acest temei determină și procedura, și costul. Potrivit art. 373 din Codul civil, divorțul poate avea loc: prin acordul soților; atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani; la cererea soțului a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.
În practică, primul temei — acordul — acoperă majoritatea divorțurilor și este, de departe, cel mai ieftin și cel mai rapid. Al doilea, divorțul din culpă, presupune probe: martori, mesaje, înscrisuri, uneori expertize. Al treilea permite unui soț să obțină divorțul chiar dacă celălalt se opune, dacă poate dovedi separarea de cel puțin doi ani. Al patrulea este rar și are un regim special, inclusiv o taxă de timbru redusă.
Un lucru important de înțeles de la început: dacă soții se înțeleg, „culpa” nu mai trebuie discutată deloc. Instanța nu cercetează cine a greșit atunci când divorțul se pronunță prin acord. Multe procese devin lungi și scumpe nu din cauza divorțului în sine, ci a cererilor accesorii — pensie de întreținere, locuința copilului, partajul bunurilor.
Divorțul la primărie: când este posibil și cât costă?
Este cea mai simplă și mai ieftină variantă, dar are două condiții cumulative, prevăzute de art. 375 alin. (1) din Codul civil: soții trebuie să fie de acord cu divorțul și să nu aibă copii minori — născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați. Dacă există un singur copil minor, această cale este exclusă, oricât de bună ar fi înțelegerea dintre soți.
Cererea se depune și se semnează personal de ambii soți, în fața ofițerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau de la locul ultimei locuințe comune. Actele necesare sunt certificatele de naștere și certificatul de căsătorie în original, actele de identitate valabile și dovada plății taxei. Dacă ultima locuință comună este alta decât domiciliul înscris în buletin, se poate cere o declarație notarială în acest sens.
Ofițerul de stare civilă nu vă desface căsătoria pe loc. Acordă un termen de 30 de zile calendaristice pentru reflecție, potrivit art. 376 alin. (1) din Codul civil. La expirarea termenului, ambii soți trebuie să se prezinte din nou și să confirme că stăruie în cererea de divorț și că își exprimă consimțământul liber și neviciat. Dacă unul nu se prezintă sau se răzgândește, cererea se respinge, iar divorțul se poate obține doar în instanță.
Cât costă: taxa de bază pentru constatarea divorțului pe cale administrativă este stabilită la 500 de lei prin art. 486 alin. (4) din Codul fiscal, cu posibilitatea majorării prin hotărâre a consiliului local. La Ploiești, taxa practicată este de 530 de lei. Fiind o taxă locală, care se poate actualiza prin hotărâre de consiliu, vă recomandăm să o reconfirmați la Serviciul de Stare Civilă înainte de depunere.
Divorțul la notar: singura variantă rapidă când aveți copii minori
Notarul public poate constata divorțul prin acordul soților și atunci când există copii minori. Este diferența esențială față de procedura de la primărie. Condiția, prevăzută de art. 375 alin. (2) din Codul civil, este ca soții să convină asupra tuturor aspectelor care privesc copiii: exercitarea autorității părintești, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu părintele la care nu locuiesc și contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională.
Când există copii minori, notarul solicită ancheta psihosocială și audiază copilul care a împlinit 10 ani. Dacă din raport rezultă că acordul părinților nu servește interesul superior al copilului, notarul respinge cererea și îndrumă soții către instanță. Nu este o formalitate: este singurul filtru real al acestei proceduri.
Și aici se acordă termenul de reflecție de 30 de zile. Costul este mai mare decât la primărie, pentru că include onorariul notarial, TVA, tariful de înregistrare în Registrul național al cererilor de divorț și eventuale legalizări. Ca ordin de mărime, un divorț notarial fără copii minori se situează, în general, în intervalul 1.000–1.200 de lei, iar unul cu copii minori, care presupune și convenția privind copiii, poate ajunge la 1.600–2.000 de lei. Acestea sunt estimări orientative, nu tarife oficiale: onorariile minimale sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției, dar suma finală diferă de la un birou notarial la altul și trebuie cerută direct notarului.
Un detaliu practic pe care mulți îl află târziu: dacă unul dintre soți se răzgândește în termenul de reflecție, taxele deja achitate nu se restituie.
Divorțul în instanță: cum se desfășoară, pas cu pas
Instanța este obligatorie atunci când nu există acord, fie asupra divorțului în sine, fie asupra unui singur aspect accesoriu. Un părinte care nu accepta programul de vizitare propus este suficient pentru ca dosarul să ajungă la judecătorie.
Există două scenarii foarte diferite. Primul: divorțul prin acord în fața instanței, unde judecătorul verifică doar consimțământul liber al soților și ia act de înțelegerile lor privind copiii. Este rapid, se poate soluționa uneori în unu sau două termene. Al doilea: divorțul din culpă sau contencios, în care se administrează probe. Iată etapele acestuia:
1. Cererea de chemare în judecată. Se redactează și se depune la judecătoria competentă, împreună cu certificatul de căsătorie, actele copiilor, dovezile de venit și înscrisurile pe care vă întemeiați cererea.
2. Timbrarea. Taxa judiciară de timbru se achită înainte de primul termen. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă poate duce la anularea cererii ca netimbrată, dacă diferența nu se achită în termenul dat de instanță (art. 33 din OUG nr. 80/2013).
3. Regularizarea și comunicarea. Instanța verifică dacă cererea îndeplinește condițiile de formă și o comunică celuilalt soț.
4. Întâmpinarea și, eventual, cererea reconvențională. Soțul chemat în judecată poate răspunde și poate formula, la rândul lui, propriile pretenții. Potrivit art. 917 din Codul de procedură civilă, cererea reconvențională în divorț se depune, ca regulă, până la primul termen de judecată.
5. Cercetarea judecătorească. Se administrează probele: înscrisuri, martori, interogatoriu, iar când sunt copii implicați, ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară sau de DGASPC. La fiecare înfățișare, instanța încearcă împăcarea soților — este o obligație legală prevăzută de art. 920 alin. (2) din Codul de procedură civilă, nu o inițiativă personală a judecătorului.
6. Dezbaterile și hotărârea. După concluziile părților, instanța pronunță hotărârea.
7. Apelul. Hotărârea poate fi atacată în termenul prevăzut de lege, care curge de la comunicare. Etapa de apel se judecă la tribunal.
8. Definitivarea și mențiunea la starea civilă. Potrivit art. 382 din Codul civil, căsătoria este desfăcută din ziua în care hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă. Abia după acest moment se face mențiunea pe actul de căsătorie și se poate elibera certificatul.
Cererile accesorii se judecă, de regulă, împreună cu divorțul. Art. 918 din Codul de procedură civilă permite instanței să se pronunțe, în același dosar, asupra exercitării autorității părintești, contribuției părinților la cheltuielile de creștere, locuinței copilului, dreptului la legături personale, numelui de familie, obligației de întreținere sau prestației compensatorii între foștii soți, precum și asupra încetării regimului matrimonial și partajului bunurilor comune.
Unde se depune cererea de divorț dacă locuiți în Ploiești sau în Prahova?
Competența nu se alege. Potrivit art. 915 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut o locuință comună sau dacă niciunul nu mai locuiește în acea circumscripție, competența revine judecătoriei de la domiciliul soțului chemat în judecată. Iar dacă acesta nu are domiciliul în țară, situație frecventă în Prahova, unde mulți soți lucrează în străinătate, cererea se depune la judecătoria de la domiciliul reclamantului.
Pentru municipiul Ploiești și localitățile din circumscripția sa — printre care Blejoi, Bucov, Brazi, Bărcănești, Berceni, Păulești, Târgșoru Vechi, Valea Călugărească, Puchenii Mari — instanța de fond este Judecătoria Ploiești. Județul Prahova are însă și judecătoriile Câmpina, Mizil, Vălenii de Munte și Sinaia, fiecare cu circumscripția proprie, stabilită prin hotărâre de Guvern. O cerere depusă la instanța greșită nu se pierde, dar se declină în favoarea celei competente, iar asta înseamnă luni pierdute.
Apelul împotriva hotărârii de divorț pronunțate de Judecătoria Ploiești se judecă la Tribunalul Prahova, cu sediul în Ploiești, pe strada Gheorghe Doja nr. 42.
O precizare practică, tot pentru Ploiești: accesul la arhiva curentă și la registratura instanței se face pe bază de programare, iar programul de lucru cu publicul diferă de cel pentru avocați. Datele privind sediul Judecătoriei Ploiești apar diferit în directoarele online, motiv pentru care vă recomandăm să verificați adresa și programul direct pe pagina instanței de pe portal.just.ro înainte de a vă deplasa.
Dacă situația implică violență în familie, ordinul de protecție nu urmează regulile divorțului. Cererea se adresează judecătoriei de la domiciliul sau reședința victimei, este scutită de taxa judiciară de timbru și se judecă de urgență, în termen scurt, potrivit Legii nr. 217/2003. Poate fi depusă separat și înaintea cererii de divorț.
Cât durează, în realitate, un divorț?
Divorțul la primărie sau la notar: în esență, cele 30 de zile ale termenului de reflecție, plus câteva zile pentru eliberarea certificatului de divorț. Dacă există copii minori și mergeți la notar, se adaugă timpul necesar anchetei psihosociale, care nu depinde de dumneavoastră și poate adăuga câteva săptămâni.
Divorțul prin acord în instanță: de regulă câteva luni, în funcție de intervalele dintre termene și de rapiditatea comunicării actelor.
Divorțul din culpă: aici nu există o cifră onestă care să acopere toate cazurile. Un dosar simplu, cu doi martori și fără copii, se poate încheia în câteva luni. Un dosar cu partaj imobiliar, expertiză de evaluare, anchetă socială și un soț citat în străinătate poate depăși un an, la care se adaugă apelul.
Ca element de context, datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru anul 2024 arată un termen mediu de soluționare în materie non-penală de aproximativ 245 de zile pe stadiu procesual, iar sub 15% din hotărârile pronunțate în primă instanță sunt atacate. Sunt medii pe toate tipurile de cauze, nu pe divorțuri, și nu trebuie citite ca o estimare pentru un dosar concret.
Ce prelungește un divorț, în practică: numărul mare de martori, expertizele, cererile de amânare, lipsa unei adrese corecte de citare pentru celălalt soț, citarea prin publicitate, comisiile rogatorii pentru probe din străinătate și, cel mai frecvent, partajul introdus în același dosar cu divorțul.
Cât costă un divorț: taxele exacte și ce nu se poate estima
Taxele judiciare de timbru sunt prevăzute de art. 15 din OUG nr. 80/2013 și sunt, contrar așteptărilor, mici: 200 de lei pentru cererea de divorț întemeiată pe art. 373 lit. a)–c) din Codul civil, adică prin acord, din motive temeinice ori după separarea în fapt de cel puțin 2 ani; 50 de lei dacă divorțul se întemeiază pe starea de sănătate a unui soț, potrivit art. 373 lit. d); 50 de lei pentru cererea privind prestația compensatorie; 20 de lei pentru fiecare cerere accesorie privind stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, contribuția la cheltuielile de creștere sau numele de familie. Pentru apel se datorează 50% din taxa achitată la fond.
Partajul se taxează separat și este singurul capăt de cerere care poate deveni costisitor la timbraj, pentru că se calculează în funcție de valoarea bunurilor. Din 3 noiembrie 2024, prin Legea nr. 268/2024, taxa în materia partajului judiciar se stabilește la jumătate din taxa calculată potrivit art. 3 din OUG nr. 80/2013. Multe surse online încă publică valorile anterioare, mai mari — merită verificat textul în vigoare înainte de a estima costul. Detaliile de calcul le tratăm separat, în articolul dedicat costurilor unui partaj.
Onorariul de avocat nu poate fi indicat aici ca sumă. Potrivit art. 128 din Statutul profesiei de avocat, onorariile se stabilesc liber între avocat și client, iar organelor profesiei le este interzis să fixeze onorarii minime, maxime sau recomandate. Criteriile care influențează suma sunt prevăzute de art. 127 din Statut: dificultatea și noutatea cazului, timpul și volumul de muncă, natura și complexitatea situației, colaborarea cu experți. Concret, un divorț prin acord, fără capete accesorii, presupune un volum de muncă incomparabil mai mic decât un dosar cu partaj și minori. Onorariul trebuie prevăzut în contractul de asistență juridică, care este obligatoriu în formă scrisă.
Alte cheltuieli de luat în calcul: expertiza de evaluare a imobilelor, dacă se cere partajul; taxele de arhivă pentru copii legalizate; traducerile legalizate și apostila, pentru actele din străinătate; onorariul executorului judecătoresc, dacă hotărârea trebuie pusă în executare. Potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se suportă, ca regulă, de partea care pierde procesul.
Dacă veniturile sunt reduse, există ajutorul public judiciar, reglementat de OUG nr. 51/2008. Acesta poate acoperi onorariul de avocat, de expert sau de executor și poate consta în scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea taxei de timbru. Pragurile se raportează la venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni, calculat în raport cu salariul minim brut pe țară. Cererea de ajutor public judiciar este ea însăși scutită de taxă și se adresează instanței competente.
“Un divorț nu devine scump din cauza taxei de timbru, care este de 200 de lei. Devine scump din cauza a ceea ce nu s-a putut negocia înainte de a se ajunge în instanță.”
Se poate divorța dacă un soț este în străinătate sau refuză să se prezinte?
Da, dar depinde de calea aleasă. La divorțul prin acord, cererea poate fi semnată și printr-un mandatar comun, cu procură specială și autentică, potrivit art. 929 din Codul de procedură civilă. Dacă mandatarul este avocat, el certifică semnătura soților.
În divorțul contencios, regula este prezența personală a părților în fața instanței de fond, tocmai pentru a permite încercarea împăcării. Art. 920 din Codul de procedură civilă prevede însă excepțiile: soțul care execută o pedeapsă privativă de libertate, cel împiedicat de o boală gravă, cel pus sub tutelă specială, cel care are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație se poate înfățișa prin avocat, mandatar, tutore ori curator.
Refuzul celuilalt soț de a divorța nu blochează procedura. Blochează doar calea rapidă. Divorțul se va judeca din culpă sau, dacă sunteți separați de cel puțin doi ani, în temeiul art. 373 lit. c) din Codul civil. Atenție însă la o capcană procedurală: potrivit art. 922 din Codul de procedură civilă, dacă la termenul de judecată în primă instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai soțul chemat în judecată, cererea se respinge ca nesusținută. Absența dumneavoastră de la propriul proces vă poate costa dosarul.
Dacă divorțul a fost deja pronunțat în străinătate, hotărârile din statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, sunt recunoscute în baza Regulamentului (UE) 2019/1111, fiind necesară doar înscrierea mențiunii în registrele de stare civilă. Hotărârile din state terțe necesită o procedură de recunoaștere în fața tribunalului.
Ce se întâmplă cu numele, pensia de întreținere și bunurile comune?
Numele de familie. Art. 383 din Codul civil a fost modificat prin Legea nr. 57/2026, intrată în vigoare în mai 2026. În noua redactare, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior, iar instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț. Dacă soții nu fac nicio alegere, fiecare păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Practic, nu mai aveți nevoie de acordul fostului soț pentru a păstra numele. O precizare necesară: legea nu conține o normă tranzitorie expresă pentru procesele aflate în curs la data intrării ei în vigoare, iar interpretările diferă. Practica judiciară nu este încă unitară pe acest punct, așa că, pentru un dosar început înainte de mai 2026, chestiunea trebuie discutată punctual.
Pensia de întreținere pentru copil. Art. 529 din Codul civil stabilește plafoanele: atunci când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii, fără ca totalul întreținerii datorate de acea persoană să depășească jumătate din venitul net lunar. Sunt maxime legale, nu sume automatice. Instanța stabilește suma concretă în funcție de nevoia copilului și de mijloacele părintelui.
Autoritatea părintească. Regula este exercitarea în comun de către ambii părinți. Autoritatea exclusivă se dispune doar în situații excepționale, temeinic dovedite. Separat, se stabilește locuința copilului și programul de legături personale cu părintele la care copilul nu locuiește. Aceste aspecte, ancheta psihosocială și audierea copilului le tratăm detaliat în ghidul dedicat divorțului cu copil minor.
Bunurile comune. Partajul se poate face în cadrul divorțului sau separat, ulterior, pe cale judiciară ori la notar. Funcționează prezumția unei contribuții egale a soților, care poate fi însă răsturnată prin probe. Bunurile proprii nu intră în masa partajabilă. Datoriile comune, inclusiv un credit ipotecar, se pot împărți doar cu acordul scris al băncii creditoare — un acord asupra căruia instanța nu are nicio putere.
Cinci greșeli frecvente care lungesc sau scumpesc divorțul
1. Introducerea partajului în același dosar cu divorțul, fără să fie necesar. Divorțul se poate pronunța rapid, iar bunurile se pot împărți separat, mai târziu. Când cele două se judecă împreună, ritmul întregului dosar este dictat de expertiza imobiliară.
2. Alegerea instanței greșite. Competența se determină după ultima locuință comună, nu după unde locuiți acum sau unde vă este mai comod să vă deplasați.
3. Pierderea termenului de reflecție de 30 de zile la primărie sau la notar. Dacă nu vă prezentați amândoi la data stabilită, cererea se respinge, iar taxele plătite nu se recuperează.
4. Absența nejustificată de la propriul proces. Consecința prevăzută de art. 922 din Codul de procedură civilă este respingerea cererii ca nesusținută.
5. Transformarea cererilor privind copiii în instrument de negociere. Programul de vizitare și pensia de întreținere se stabilesc după interesul copilului, iar o poziție evident abuzivă se vede în dosar și nu ajută nimănui.
Când aveți nevoie de avocat și când nu
Nu aveți nevoie de avocat pentru un divorț la primărie. Dacă amândoi sunteți de acord, nu aveți copii minori și nu aveți nimic de împărțit, procedura este administrativă, iar o consultație scurtă vă poate fi suficientă pentru a verifica dacă îndepliniți condițiile.
Nu aveți nevoie de proces nici pentru un divorț la notar, dacă înțelegerea privind copiii este completă și reală. Într-un astfel de caz, un avocat vă poate ajuta cel mai mult înainte de a merge la notar: la redactarea convenției privind autoritatea părintească, locuința copilului, programul de legături personale și contribuția fiecărui părinte. O convenție bine scrisă previne procesele de peste doi ani.
Merită să discutați cu un avocat atunci când: celălalt soț se opune divorțului sau nu poate fi găsit; există copii minori și nu vă înțelegeți asupra locuinței lor ori a pensiei; există bunuri semnificative, un credit ipotecar comun sau o firmă; există violență în familie; unul dintre soți locuiește în străinătate; sau când divorțul a fost pronunțat în alt stat și trebuie recunoscut în România.
Există și situații în care medierea este soluția mai bună decât procesul. Legea nr. 192/2006 permite soluționarea prin mediere a aspectelor accesorii divorțului, iar o înțelegere obținută prin mediator, apoi consfințită, costă de regulă mai puțin și durează mai puțin decât administrarea de probe în instanță. Dacă situația dumneavoastră permite acest lucru, este corect să o spunem înainte de a începe un proces.
Cabinetul are sediul în Ploiești, Aleea Prislop nr. 8, și activitate și în București. Dacă doriți să verificați înscrierea unui avocat în profesie, tabloul avocaților este public și poate fi consultat pe site-ul Baroului Prahova.
Precizări
Acest articol are caracter informativ general și reflectă legislația în vigoare la data de 2 septembrie 2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret. Pentru situația dumneavoastră, consultați un avocat.
Taxele locale, onorariile notariale și cele avocațiale indicate ca intervale sunt orientative și se pot modifica. Sumele exacte se confirmă la instituția sau la profesionistul competent înainte de depunerea cererii.
