Când două persoane ajung în instanță pentru împărțirea unor bunuri, una dintre primele întrebări este cât trebuie plătit pentru a începe procesul. Legea nr. 268/2024 a schimbat substanțial modul de calcul al taxei judiciare de timbru pentru partaj.
Ce s-a schimbat, de fapt, în 2024?
Legea nr. 268/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la 31 octombrie 2024, iar modificarea art. 5 din OUG nr. 80/2013 a intrat în vigoare la 3 noiembrie 2024.
Înainte de această modificare, pentru partajul propriu-zis taxa era, ca regulă, de 3% din valoarea masei partajabile. Același procent apărea și pentru alte cereri specifice partajului, calculat la valoarea relevantă pentru fiecare dintre ele. Dacă anumite cereri erau formulate împreună, vechea reglementare putea conduce la o taxă unică de 5% din valoarea masei partajabile.
În 2026, sistemul este diferit. Pentru principalele cereri din materia partajului, calculul pornește de la grila generală pentru cererile evaluabile în bani, după care se datorează jumătate din suma rezultată. Nu este corect, așadar, să spunem că taxa actuală este pur și simplu 1,5%.
Cum se calculează acum taxa de partaj?
Calculul se face în doi pași. Mai întâi se determină taxa corespunzătoare valorii cererii potrivit grilei progresive din art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013. Pentru cererile de partaj prevăzute de art. 5 alin. (1), se achită apoi jumătate din suma astfel calculată.
Grila generală este următoarea: până la 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; între 501 și 5.000 lei – 40 lei plus 7% pentru ceea ce depășește 500 lei; între 5.001 și 25.000 lei – 355 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 5.000 lei; între 25.001 și 50.000 lei – 1.355 lei plus 3% pentru ceea ce depășește 25.000 lei; între 50.001 și 250.000 lei – 2.105 lei plus 2% pentru ceea ce depășește 50.000 lei; peste 250.000 lei – 6.105 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 250.000 lei.
Pentru partaj intervine regula specială a înjumătățirii taxei rezultate din această grilă. De aceea, taxa nu reprezintă un procent fix din valoarea bunurilor.
Exemplu: partaj pentru bunuri în valoare de 300.000 lei
Să presupunem, pentru a vedea diferența, că masa partajabilă are valoarea de 300.000 lei și analizăm numai taxa aferentă partajului propriu-zis.
În vechiul sistem, 3% din 300.000 lei însemna 9.000 lei.
În sistemul actual, pentru valoarea care depășește 250.000 lei, calculul după grila generală este: 6.105 lei + 1% × 50.000 lei = 6.605 lei. Pentru partaj se datorează jumătate, adică 3.302,50 lei.
În acest exemplu, diferența este de 5.697,50 lei, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 63% față de vechea cotă de 3%.
Exemplul este orientativ. Taxa unui dosar concret trebuie stabilită în funcție de cererile efectiv formulate și de valorile la care acestea se raportează.
Dar dacă bunurile valorează 500.000 lei?
După vechea regulă de 3%, pentru un partaj propriu-zis raportat la 500.000 lei rezultau 15.000 lei.
După formula actuală, taxa generală este 6.105 lei + 1% × 250.000 lei = 8.605 lei. Jumătate înseamnă 4.302,50 lei.
În acest exemplu simplificat, diferența față de vechea taxare este de 10.697,50 lei, adică aproximativ 71%.
Acesta este motivul pentru care formularea «taxa s-a înjumătățit» nu descrie corect modificarea. Legea spune că se achită jumătate din taxa calculată potrivit grilei generale, nu jumătate din vechea taxă de 3%.
Pentru ce cereri se aplică noua formulă?
Regula este relevantă pentru stabilirea bunurilor care trebuie împărțite, anumite creanțe dintre coproprietari rezultate din proprietatea comună, raportul donațiilor, reducțiunea liberalităților excesive și partajul propriu-zis.
Valoarea la care se face calculul nu este însă neapărat aceeași pentru toate aceste cereri. În cazul unei creanțe dintre coproprietari contează valoarea creanței a cărei recunoaștere este cerută, iar în cazul partajului propriu-zis este avută în vedere valoarea masei partajabile.
Consecința practică este simplă: taxa nu poate fi calculată corect doar cunoscând valoarea unui apartament sau a unui teren. Trebuie văzut și ce se cere efectiv instanței.
Ce se întâmplă dacă ai mai multe cereri în același proces?
Aceasta este una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 268/2024.
Dacă mai multe dintre cererile prevăzute de art. 5 alin. (1) sunt formulate în aceeași acțiune, legea stabilește o singură taxă, calculată la cererea cu valoarea cea mai mare.
Este o diferență importantă față de vechiul mecanism, în care reunirea cererilor prevăzute de vechiul art. 5 putea conduce la taxa de 5% din valoarea masei partajabile.
Regula este valabilă numai pentru partajul după divorț?
Nu. Partajul apare frecvent după divorț, atunci când foștii soți trebuie să împartă bunurile comune, dar art. 5 din OUG nr. 80/2013 reglementează partajul judiciar, nu doar partajul dintre foștii soți.
Regulile sunt relevante și atunci când alte persoane aflate în coproprietate cer împărțirea bunurilor. Ele au o importanță deosebită și în materia moștenirilor.
Cum se aplică regula la partajul succesoral?
Succesiunea și partajul succesoral nu sunt același lucru.
După decesul unei persoane trebuie stabilit cine sunt moștenitorii, ce cote au și ce bunuri fac parte din moștenire. Dacă moștenitorii rămân coproprietari și cer instanței să împartă efectiv bunurile, intrăm în materia partajului judiciar.
De aceea, reducerea introdusă în 2024 este relevantă și pentru partajul succesoral în instanță. Nu este însă corect să spunem că Legea nr. 268/2024 a introdus pur și simplu o taxă mai mică pentru orice succesiune. Regimul depinde de ceea ce se solicită instanței.
De unde apare taxa de 50 lei pentru fiecare moștenitor?
Legea tratează separat cererea prin care instanței i se solicită stabilirea calității de moștenitor și a cotei care îi revine fiecărui moștenitor. Pentru această cerere, taxa este de 50 lei pentru fiecare moștenitor. Aceeași regulă există pentru stabilirea calității de coproprietar și a cotei fiecărui coproprietar.
Aceasta nu este însă taxa pentru întregul partaj succesoral. Dacă se cere și împărțirea bunurilor, pentru partajul propriu-zis intervine formula de calcul raportată la valoarea masei partajabile.
Dar raportul donațiilor și reducțiunea liberalităților?
Aceste probleme apar în special în materia succesorală. Un moștenitor poate susține, de exemplu, că o donație făcută anterior de persoana decedată trebuie avută în vedere la împărțirea moștenirii. În alte situații se poate pune problema protejării rezervei succesorale în raport cu liberalitățile făcute de defunct.
Legea include atât raportul donațiilor, cât și reducțiunea liberalităților excesive printre cererile pentru care se aplică noul mecanism de taxare. Într-un litigiu succesoral pot exista, așadar, cereri diferite, iar taxa depinde de ceea ce se solicită concret.
Cine stabilește valoarea bunurilor?
Într-un partaj pot exista apartamente, case, terenuri, autoturisme, economii sau alte bunuri. Nu trebuie pornit automat de la ideea că valoarea pe care una dintre părți o scrie în cerere va rămâne, indiferent de situație, baza definitivă a taxării.
OUG nr. 80/2013 conține reguli privind determinarea valorii obiectului cererii și verificarea acesteia. Din acest motiv, două persoane care spun că au «același tip de partaj» pot ajunge la taxe diferite dacă valorile bunurilor și cererile formulate sunt diferite.
Ce se întâmplă dacă taxa stabilită de instanță pare greșită?
Cuantumul taxei judiciare de timbru nu este o problemă asupra căreia partea trebuie pur și simplu să accepte orice calcul.
OUG nr. 80/2013 prevede cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Termenul este de 3 zile de la comunicarea taxei datorate. Cererea este scutită de taxă și este soluționată de un alt complet al aceleiași instanțe.
Dacă există o neînțelegere privind calculul, problema trebuie verificată imediat, nu după trecerea termenului.
Ce faci dacă taxa este corect calculată, dar nu o poți plăti?
Una este să consideri că instanța a calculat greșit taxa și alta este ca suma să fie corectă, dar greu de suportat raportat la situația financiară personală.
Pentru persoanele fizice există mecanismul ajutorului public judiciar. Acesta poate privi, în condițiile OUG nr. 51/2008, inclusiv taxa judiciară de timbru. Legea nr. 268/2024 a intervenit și asupra acestei reglementări.
Acordarea ajutorului nu este automată. Instanța analizează situația concretă și documentele prezentate.
Dacă părțile ajung la o înțelegere în timpul procesului?
O înțelegere poate avea consecințe inclusiv asupra taxei judiciare, însă trebuie analizată modalitatea juridică prin care procesul se încheie.
Legea nr. 268/2024 a extins situațiile în care poate fi cerută restituirea taxei, inclusiv în legătură cu tranzacția, dar există condiții și excepții. În anumite cauze succesorale pentru care nu a fost eliberat certificatul de moștenitor există o regulă specială.
De aceea, simpla afirmație că orice înțelegere dintre părți conduce automat la restituirea unei anumite părți din taxă nu este suficientă. Situația trebuie verificată concret.
Unde se plătește taxa judiciară de timbru?
Pentru persoana fizică, plata se face în contul distinct de venituri al bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde aceasta are domiciliul sau reședința. Plata poate fi făcută în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță.
Dacă persoana nu are domiciliul sau reședința în România, regula este diferită: plata se face în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde se află sediul instanței sesizate.
La plata electronică sau prin transfer bancar trebuie acordată atenție identificării corecte a dosarului ori a cererii pentru care este achitată taxa.
Ce trebuie reținut despre taxa de partaj în 2026?
Schimbarea produsă prin Legea nr. 268/2024 este mai amplă decât pare la prima vedere. Nu s-a trecut pur și simplu de la 3% la 1,5%.
În locul vechiului procent, pentru principalele cereri de partaj se folosește grila progresivă a cererilor evaluabile în bani, iar suma rezultată este redusă la jumătate. Pentru valori mari ale masei partajabile, efectul poate fi o reducere mult mai mare de 50% față de vechea taxă.
În plus, atunci când mai multe dintre cererile specifice partajului sunt formulate împreună, actuala reglementare prevede o singură taxă calculată la cererea cu valoarea cea mai mare.
În materia succesorală trebuie făcută permanent diferența dintre stabilirea moștenitorilor și cotelor lor, pe de o parte, și împărțirea efectivă a bunurilor moștenite, pe de altă parte.
Exemplul tău poate avea un rezultat diferit
Două dosare de partaj pot avea aceeași valoare aproximativă a bunurilor și totuși să nu fie identice. Poate exista un singur apartament sau mai multe bunuri, creanțe între coproprietari, discuții privind donațiile făcute anterior ori neînțelegeri chiar asupra cotelor părților.
De aceea, un calculator poate oferi o estimare orientativă, dar înainte de introducerea acțiunii trebuie stabilit exact ce se solicită instanței și la ce valoare se raportează fiecare cerere.
Pentru o estimare inițială poate fi folosit și calculatorul de taxă judiciară de timbru disponibil pe site.
Concluzie
În 2026, un proces de partaj nu mai este taxat după vechea regulă generală de 3% din valoarea masei partajabile.
După modificările aduse prin Legea nr. 268/2024, principalele cereri din materia partajului sunt taxate cu jumătate din suma rezultată prin aplicarea grilei progresive prevăzute pentru cererile evaluabile în bani.
Schimbarea poate reduce considerabil costul inițial al accesului la instanță, în special atunci când bunurile au valori ridicate. Aceleași reguli sunt relevante și pentru partajul succesoral, dar partajul moștenirii nu trebuie confundat cu procedura succesorală în ansamblu.
Înainte de calcularea taxei trebuie lămurite valoarea bunurilor, cererile care vor fi formulate și, în cazul unei moșteniri, dacă litigiul privește doar calitatea și cotele moștenitorilor sau și împărțirea efectivă a patrimoniului succesoral.
