Calculator pensie de întreținere (pensie alimentară)
Aflați cât poate fi, cel mult, pensia de întreținere — popular, „pensia alimentară” — pe care un părinte o plătește pentru copiii săi. Calculatorul aplică art. 529 din Codul civil: până la o pătrime din venitul net pentru un copil, o treime pentru doi și o jumătate pentru trei sau mai mulți, în limita a jumătate din venit pentru toate obligațiile de întreținere. Fără venituri dovedite, folosește salariul minim net la zi.
- Gratuit, fără cont și fără e-mail
- Codul civil, art. 499 și 527–533
- Salariul minim la zi: 2.699 lei net
Calculatorul arată plafonul maxim prevăzut de lege pentru pensia de întreținere datorată de un părinte copiilor săi, nu suma pe care o va stabili instanța. Nu evaluează nevoile concrete ale copilului, veniturile din străinătate, locuința alternantă sau pensia datorată unui fost soț, pe care instanța le apreciază de la caz la caz.
Calculați pensia de întreținere
Completați pașii de mai jos; rezultatul se actualizează pe loc. Calculul rulează în browserul dumneavoastră — nu cerem nume, e-mail sau cont și nu păstrăm datele introduse. Ele apar doar în adresa paginii, ca să puteți trimite rezultatul printr-un link.
Rezultatul complet
Pensia de întreținere estimată
Introduceți venitul net lunar al părintelui care plătește — sau alegeți „Nu are venituri dovedite” — și numărul copiilor. Rezultatul apare aici pe loc — fără cont, fără e-mail.
- suma maximă a pensiei, pe lună și pentru fiecare copil
- procentul din venit și articolul de lege aplicat
- plafonul de jumătate din venit, când există și alte obligații
- ce se schimbă când părintele are copii din relații diferite
Pe scurt: cât este pensia alimentară în 2026
- Pensia de întreținere pentru copii se stabilește până la o pătrime (25%) din venitul lunar net al părintelui pentru un copil, o treime (33,33%) pentru doi copii și o jumătate (50%) pentru trei sau mai mulți (art. 529 alin. (2) Cod civil). Sunt plafoane maxime: instanța poate stabili și mai puțin.
- Toate obligațiile de întreținere ale părintelui — pentru copii, pentru un fost soț sau pentru alte persoane — nu pot depăși, la un loc, jumătate din venitul lui net (art. 529 alin. (3) Cod civil).
- Legea nu prevede o pensie minimă. Când părintele nu are venituri dovedite, instanțele se raportează de regulă la salariul minim net pe economie — 2.699 lei din 1 iulie 2026 —, adică până la 674,75 lei pe lună pentru un copil.
- Pensia se calculează din venitul net, nu din cel brut. Norma de hrană a personalului din apărare și ordine publică nu intră în calcul (Decizia ÎCCJ nr. 21/2015), iar alocația de stat este dreptul copilului, nu venitul părintelui.
- Pensia în sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, cu inflația (art. 531 alin. (2)). Se datorează de la data cererii de chemare în judecată (art. 532), până la 18 ani sau, pentru copilul care își continuă studiile, cel mult până la 26 de ani (art. 499 alin. (3)).
Cum folosiți calculatorul de pensie alimentară
Alegeți dacă știți venitul net lunar al părintelui care plătește pensia sau dacă acesta nu are venituri dovedite — în al doilea caz, calculatorul folosește salariul minim net pe economie, la zi.
Introduceți venitul net lunar: salariul „în mână” și celelalte venituri nete cu caracter permanent, fără norma de hrană, diurnă sau alocația copilului.
Indicați pentru câți copii se cere pensia. Cota legală depinde de numărul copiilor: o pătrime, o treime sau o jumătate din venit.
Opțional: dacă părintele mai are copii din altă relație sau plătește întreținere altor persoane — de exemplu, fostului soț —, completați pașii 3 și 4. Calculatorul aplică cota tuturor copiilor și plafonul de jumătate din venit.
Citiți rezultatul: suma maximă pe lună, partea fiecărui copil, procentul din venit și explicația pas cu pas, cu articolul de lege pentru fiecare cifră.
Dacă vreți, trimiteți rezultatul pe WhatsApp, Messenger sau e-mail — linkul deschide calculatorul cu aceleași date — ori descărcați-l în PDF, ca să îl aveți la avocat sau la mediator.
Cotele legale: cât se plătește pentru unul, doi sau trei copii
Art. 529 alin. (2) din Codul civil stabilește cât poate fi, cel mult, pensia datorată de un părinte: o parte din venitul lui lunar net, care crește odată cu numărul copiilor. Cota se aplică tuturor copiilor la un loc și se împarte între ei.
| Copii | Cota maximă din venitul net | Fiecare copil | La 4.000 lei net |
|---|---|---|---|
| Un copilart. 529 alin. (2) Cod civil | 25% · o pătrime | 25% | 1.000 lei |
| 2 copiiart. 529 alin. (2) Cod civil | 33,33% · o treime | 16,67% | 1.333,33 lei666,66 lei / copil |
| 3 sau mai mulți copiiart. 529 alin. (2) Cod civil | 50% · o jumătate | 16,67% | 2.000 lei666,66 lei / copil |
| Plafonul generalart. 529 alin. (3) Cod civil | 50% · toate obligațiile | — | 2.000 lei |
Sunt plafoane, nu sume fixe: legea spune „până la”. Instanța stabilește pensia după nevoia copilului și mijloacele părintelui (art. 529 alin. (1)), așa că poate acorda și mai puțin — de exemplu, când venitul părintelui este mare, dar cheltuielile copilului sunt mai mici. Împreună cu întreținerea datorată altor persoane, totalul nu poate depăși jumătate din venitul net (art. 529 alin. (3)).
„Fiecare copil” arată partea egală a fiecăruia din cota comună; pentru trei copii, jumătatea se împarte la trei, iar pentru patru, la patru.
Calculul, pas cu pas
Stabiliți venitul net lunar
Luați venitul net — după contribuții și impozit — al părintelui care plătește: salariul și celelalte venituri cu caracter permanent. Fără venituri dovedite, instanțele se raportează de regulă la salariul minim net pe economie.
Numărați toți copiii îndreptățiți
Numărați copiii minori și pe cei majori aflați în continuarea studiilor, până la 26 de ani, inclusiv pe cei din alte relații: cota se aplică tuturor, la un loc.
Aplicați cota legală
Înmulțiți venitul net cu o pătrime pentru un copil, o treime pentru doi sau o jumătate pentru trei sau mai mulți copii (art. 529 alin. (2)). La 4.000 lei net: până la 1.000 lei pentru un copil, 1.333,33 lei pentru doi, 2.000 lei pentru trei.
Verificați plafonul de jumătate
Adunați celelalte obligații de întreținere ale părintelui — de exemplu, față de un fost soț. Totalul nu poate depăși jumătate din venitul net (art. 529 alin. (3)).
Împărțiți egal între copii
Suma rezultată se împarte în mod egal între toți copiii, pentru că au drepturi egale (art. 260 Cod civil). Rezultatul este plafonul maxim: instanța poate stabili mai puțin, după nevoile copilului.
Pensia alimentară în funcție de venitul net: tabel
Sumele de mai jos sunt calculate de același motor ca și calculatorul, după art. 529 alin. (2) din Codul civil, pentru un părinte care nu are alte obligații de întreținere. Sunt plafoane maxime pe lună, rotunjite în jos la ban.
| Venitul net lunar | Un copil (25%) | 2 copii (33,33%) | 3 copii (50%) |
|---|---|---|---|
| 2.699 leisalariul minim net | 674,75 lei | 899,66 lei449,83 lei / copil | 1.349,50 lei449,83 lei / copil |
| 3.000 lei | 750 lei | 1.000 lei500 lei / copil | 1.500 lei500 lei / copil |
| 3.500 lei | 875 lei | 1.166,66 lei583,33 lei / copil | 1.750 lei583,33 lei / copil |
| 4.000 lei | 1.000 lei | 1.333,33 lei666,66 lei / copil | 2.000 lei666,66 lei / copil |
| 4.500 lei | 1.125 lei | 1.500 lei750 lei / copil | 2.250 lei750 lei / copil |
| 5.000 lei | 1.250 lei | 1.666,66 lei833,33 lei / copil | 2.500 lei833,33 lei / copil |
| 6.000 lei | 1.500 lei | 2.000 lei1.000 lei / copil | 3.000 lei1.000 lei / copil |
| 7.000 lei | 1.750 lei | 2.333,33 lei1.166,66 lei / copil | 3.500 lei1.166,66 lei / copil |
| 8.000 lei | 2.000 lei | 2.666,66 lei1.333,33 lei / copil | 4.000 lei1.333,33 lei / copil |
| 10.000 lei | 2.500 lei | 3.333,33 lei1.666,66 lei / copil | 5.000 lei1.666,66 lei / copil |
| 12.000 lei | 3.000 lei | 4.000 lei2.000 lei / copil | 6.000 lei2.000 lei / copil |
| 15.000 lei | 3.750 lei | 5.000 lei2.500 lei / copil | 7.500 lei2.500 lei / copil |
Pentru patru sau mai mulți copii plafonul rămâne jumătate din venitul net, împărțită la numărul copiilor. Dacă părintele datorează întreținere și altor persoane, totalul nu poate depăși jumătate din venit — calculatorul de mai sus ține seama și de această limită.
Pensia alimentară minimă și salariul minim în 2026
Legea nu prevede o pensie de întreținere minimă. Codul civil fixează doar plafoane — „până la” o parte din venitul net —, iar obligația există și când părintele nu are venituri declarate: la stabilirea mijloacelor lui se ține seama de venituri și bunuri, dar și de posibilitățile de a le realiza (art. 527 alin. (2) Cod civil).
De aceea, când părintele nu are venituri dovedite, dar poate munci, instanțele se raportează de regulă la salariul minim net pe economie. Din 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 lei (HG nr. 146/2026), adică 2.699 lei net, cu 200 lei neimpozabili (art. III din OUG nr. 89/2025). La acest nivel, pensia poate fi de până la 674,75 lei pentru un copil, 899,66 lei pentru doi copii (449,83 lei fiecare) și 1.349,50 lei pentru trei (449,83 lei fiecare).
Raportarea la salariul minim este o practică a instanțelor, nu o regulă scrisă în lege. Instanța poate reține și un venit mai mare, dacă din probe rezultă că părintele câștigă mai mult decât declară — de exemplu, din muncă în străinătate sau fără forme legale.
| Perioada | Salariul minim brut | Net | Pensia pentru un copil, cel mult |
|---|---|---|---|
| din 1 iulie 2026HG nr. 146/2026, M. Of. nr. 196 din 13 martie 2026 | 4.325 lei | 2.699 lei | 674,75 lei |
| 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2026HG nr. 1.506/2024, M. Of. nr. 1185 din 28 noiembrie 2024 | 4.050 lei | 2.574 lei | 643,50 lei |
| 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024HG nr. 598/2024, M. Of. nr. 529 din 6 iunie 2024 | 3.700 lei | 2.363 lei | 590,75 lei |
| 1 octombrie 2023 – 30 iunie 2024HG nr. 900/2023, M. Of. nr. 877 din 28 septembrie 2023 | 3.300 lei | 2.079 lei | 519,75 lei |
| 1 ianuarie 2023 – 30 septembrie 2023HG nr. 1.447/2022, M. Of. nr. 1186 din 9 decembrie 2022 | 3.000 lei | 1.898 lei | 474,50 lei |
Valorile nete sunt cele comunicate de Ministerul Muncii. O pensie deja stabilită nu se recalculează automat când crește salariul minim: pensia în sumă fixă se indexează cu inflația, iar pentru majorare este nevoie de o cerere în instanță (art. 531 Cod civil). De exemplu, la salariul minim de 4.050 lei brut (2.574 lei net), plafonul pentru un copil era 643,50 lei.
Ce venituri intră în calculul pensiei
Pensia se raportează la venitul lunar net al părintelui (art. 529 alin. (2) și art. 530 alin. (3) Cod civil) — banii primiți efectiv, după contribuții și impozit —, nu la cel brut. La stabilirea mijloacelor lui, instanța ține seama de venituri și bunuri, de posibilitatea de a le realiza și de celelalte obligații ale lui (art. 527 alin. (2)).
Se iau în calcul, de regulă
- salariul net, adică suma primită după plata contribuțiilor și a impozitului;
- sporurile, primele și celelalte venituri din muncă cu caracter permanent;
- pensia și alte venituri periodice ale părintelui;
- posibilitatea reală de a obține venituri, când părintele poate munci, dar nu declară nimic (art. 527 Cod civil).
Nu se iau în calcul
- norma de hrană a personalului din apărare, ordine publică și siguranță națională — Decizia ÎCCJ nr. 21/2015, obligatorie pentru instanțe;
- alocația de stat pentru copii, care este dreptul copilului, nu venitul părintelui;
- de regulă, diurna, care acoperă cheltuieli de deplasare și nu are caracter permanent.
Practica instanțelor diferă
- primele anuale, bonusurile ocazionale și orele suplimentare;
- veniturile din chirii, dividende sau activități independente (PFA);
- indemnizația de șomaj și indemnizația pentru creșterea copilului;
- veniturile obținute în străinătate, care trebuie dovedite cu acte.
Decizia ÎCCJ nr. 21/2015, pronunțată într-un recurs în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe: echivalentul normei de hrană prevăzute de OG nr. 26/1994 nu se include în veniturile nete din care se calculează pensia datorată copilului. Textul deciziei pe site-ul ÎCCJ →
Exemple de calcul
Situațiile cele mai frecvente, calculate după Codul civil și salariul minim la zi. Apăsați „Calculează acest exemplu” ca să îl încărcați în calculator și să vedeți explicația pas cu pas.
Venitul net declarat
Un copil, părinte cu 4.000 lei net
Părintele cu care copilul nu locuiește câștigă 4.000 lei net pe lună și nu are alți copii.
- Pensia, cel mult
- 1.000 leipe lună · 25%
- Cum s-a calculat
- 4.000 lei × 1/4 (o pătrime).
Temei: art. 529 alin. (2) Cod civil
Venitul net declarat
Doi copii, venit net de 6.000 lei
Cei doi copii locuiesc cu unul dintre părinți; celălalt câștigă 6.000 lei net pe lună.
- Pensia, cel mult
- 2.000 leipe lună · 33,33%
- Pentru fiecare copil
- până la 1.000 lei
- Cum s-a calculat
- 6.000 lei × 1/3 (o treime pentru 2 copii).
Temei: art. 529 alin. (2) Cod civil
Venitul net declarat
Trei copii, venit net de 7.500 lei
Părintele obligat la pensie câștigă 7.500 lei net și are trei copii, toți minori.
- Pensia, cel mult
- 3.750 leipe lună · 50%
- Pentru fiecare copil
- până la 1.250 lei
- Cum s-a calculat
- 7.500 lei × 1/2 (o jumătate pentru 3 copii).
Temei: art. 529 alin. (2) Cod civil
Salariul minim net (fără venituri dovedite)
Părinte fără venituri dovedite
Părintele nu are contract de muncă și nici alte venituri dovedite, deși poate munci. Instanțele se raportează, de regulă, la salariul minim net pe economie.
- Pensia, cel mult
- 674,75 leipe lună · 25%
- Cum s-a calculat
- 2.699 lei × 1/4 (o pătrime).
Raportarea la salariul minim este o practică a instanțelor, nu o regulă scrisă în lege.
Temei: art. 527 și art. 529 alin. (2) Cod civil
Venitul net declarat
Al doilea copil, dintr-o altă relație
Părintele câștigă 5.000 lei net și plătește deja 1.250 lei pe lună pentru copilul dintr-o relație anterioară. Se cere pensie pentru copilul din noua relație.
- Pensia, cel mult
- 833,33 leipe lună · 16,67%
- Cum s-a calculat
- 5.000 lei × 1/3 (o treime pentru 2 copii), împărțit egal: 833,33 lei pentru copilul din această cerere.
Practica nu este unitară: unele instanțe împart cota egal între copii, altele țin seama de pensia deja stabilită.
Temei: art. 260 și art. 529–531 Cod civil
Venitul net declarat
Doi copii și întreținere pentru fosta soție
Părintele câștigă 4.000 lei net, are doi copii și plătește 800 lei pe lună întreținere fostei soții, aflată în nevoie din cauza unei incapacități de muncă.
- Pensia, cel mult
- 1.200 leipe lună · 30%
- Pentru fiecare copil
- până la 600 lei
- Cum s-a calculat
- Cota de o treime ar da mai mult, dar toate obligațiile de întreținere nu pot depăși jumătate din venit (2.000 lei); după celelalte obligații rămân 1.200 lei pentru copii.
Temei: art. 389 alin. (3) și art. 529 alin. (3) Cod civil
Sumă fixă sau procent: cum se actualizează pensia
Întreținerea se datorează, în principiu, în natură — hrană, îmbrăcăminte, școală. Când nu se execută de bunăvoie, instanța o transformă într-o pensie în bani (art. 530 alin. (1)–(2) Cod civil), stabilită fie ca sumă fixă, fie ca procent din venitul net lunar al părintelui (art. 530 alin. (3)). Plafoanele din art. 529 se aplică în ambele cazuri.
Pensia în sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației (art. 531 alin. (2)): pentru actualizare nu este nevoie de un nou proces. Indicii prețurilor de consum sunt publicați lunar de Institutul Național de Statistică. Pensia în procent urmează automat venitul părintelui, așa că nu se indexează.
Pentru o schimbare reală — venitul părintelui a crescut sau a scăzut, copilul are cheltuieli noi, a apărut un alt copil — oricare dintre părinți poate cere instanței mărirea, micșorarea sau încetarea pensiei (art. 531 alin. (1)). La cererile de majorare nu sunt obligatorii nici ascultarea copilului care a împlinit 10 ani, nici ancheta psihosocială (Decizia ÎCCJ nr. 36/2026, publicată pe 16 iunie 2026).
Indicii prețurilor de consum — comunicatele INS →De când și până când se plătește pensia
De la data cererii
Pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată. Pentru o perioadă anterioară se poate acorda doar dacă depunerea cererii a fost întârziată din vina părintelui obligat (art. 532 Cod civil).
În rate lunare
Se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părinți sau stabilite de instanță. Părinții pot conveni — iar instanța poate hotărî, pentru motive temeinice — și plata anticipată a unei sume globale (art. 533).
Până la 18 ani sau, la studii, până la 26
Obligația durează cât copilul este minor. Pentru copilul devenit major care își continuă studiile, până la terminarea lor, dar cel mult până la 26 de ani (art. 499 alin. (3) Cod civil).
Provizoriu, pe durata divorțului
Cât durează procesul de divorț, instanța poate stabili, prin ordonanță președințială, o pensie de întreținere provizorie (art. 920 Cod procedură civilă). Prin hotărârea de divorț se stabilește apoi contribuția fiecărui părinte, chiar dacă nu a fost cerută (art. 402 Cod civil, art. 919 alin. (2) Cod procedură civilă).
Prin acord: la notar sau prin mediere
Părinții pot stabili contribuția de comun acord — inclusiv la divorțul de la notar, care cere înțelegere asupra tuturor aspectelor privind copiii, contribuția părinților inclusiv (art. 375 alin. (2) Cod civil) — sau prin mediere. Nimeni nu poate renunța însă, pentru viitor, la dreptul la întreținere (art. 515).
Taxa de timbru și instanța
Cererile privind obligația de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru, inclusiv în căile de atac (art. 29 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 80/2013). Pentru cererea formulată separat de divorț care are ca obiect stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, art. 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013 prevede însă o taxă de 20 lei, iar instanțele nu aplică unitar cele două texte. Cererea se poate depune și la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază copilul, ca reclamant (art. 113 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă).
Dacă pensia nu se plătește
Hotărârea se execută silit: din salariu se poate reține până la jumătate din venitul net lunar pentru pensia de întreținere (art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă). Neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei stabilite pe cale judecătorească sau notarială este infracțiunea de abandon de familie (art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal).
Unde practica instanțelor nu este unitară
Pentru situațiile de mai jos nu există o soluție obligatorie, iar instanțele decid diferit. Calculatorul vă arată regula generală și vă avertizează, dar rezultatul trebuie verificat cu un avocat.
- copiii din relații diferite: calculatorul aplică cota tuturor copiilor și o împarte egal; unele instanțe țin seama de pensiile deja stabilite și acordă doar diferența până la plafon, iar dezechilibrele se corectează prin cereri de mărire sau de micșorare (art. 531 Cod civil);
- copilul care locuiește cu părintele obligat, pe care acesta îl întreține în natură;
- locuința alternantă, când copilul locuiește pe rând la fiecare părinte;
- veniturile variabile sau ocazionale și cele din chirii, dividende, activități independente, șomaj, indemnizația pentru creșterea copilului sau din străinătate;
- părintele fără venituri dovedite: raportarea la salariul minim net este o practică, nu o regulă a legii;
- taxa de timbru: scutire pentru cererile de întreținere (art. 29 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 80/2013) sau 20 lei pentru cererea separată de stabilire a contribuției părinților (art. 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013).
Ce nu calculează acest instrument
- nevoile concrete ale copilului — școală, sănătate, activități —, pe care instanța le apreciază pe baza probelor;
- contribuția în natură a părintelui cu care locuiește copilul;
- pensia datorată unui fost soț (art. 389 Cod civil): o puteți introduce doar ca obligație existentă;
- indexarea cu inflația a unei pensii deja stabilite;
- veniturile din străinătate și cursul de schimb;
- compensarea pensiilor când fiecare părinte locuiește cu unul dintre copii, până la cea mai mică dintre ele (Decizia ÎCCJ nr. 6/2019);
- întreținerea datorată altor rude — părinților, bunicilor, fraților (art. 516–519 Cod civil).
Glosar: termenii folosiți în calculator
- Pensie de întreținere (pensie alimentară)
- Suma de bani pe care un părinte o plătește lunar pentru creșterea, educarea și pregătirea profesională a copilului, când nu îl întreține direct, în natură. Popular i se spune „pensie alimentară”.
- Obligație de întreținere
- Obligația legală a părinților de a asigura copilului cele necesare traiului, educația, învățătura și pregătirea profesională (art. 499 Cod civil).
- Venit net lunar
- Venitul lunar rămas după plata contribuțiilor și a impozitului — banii primiți efectiv, „în mână”. Pensia se raportează la venitul net, nu la cel brut.
- Creditorul întreținerii
- Persoana îndreptățită la întreținere — aici, copilul, reprezentat de părintele cu care locuiește.
- Debitorul întreținerii
- Persoana obligată să plătească întreținerea — aici, părintele cu care copilul nu locuiește.
- Pensie în sumă fixă
- Pensie stabilită ca o sumă lunară în lei; se indexează de drept, trimestrial, cu rata inflației (art. 531 alin. (2) Cod civil).
- Pensie în cotă procentuală
- Pensie stabilită ca procent din venitul net lunar al părintelui; crește sau scade odată cu venitul, fără indexare.
- Plafonul general
- Limita de jumătate din venitul net lunar pe care nu o pot depăși, la un loc, toate obligațiile de întreținere ale unei persoane (art. 529 alin. (3) Cod civil).
- Salariul minim brut pe țară garantat în plată
- Salariul de bază minim stabilit anual prin hotărâre a Guvernului: 4.325 lei brut din 1 iulie 2026 (HG nr. 146/2026). Netul lui este reperul folosit de instanțe pentru părintele fără venituri dovedite.
- Instanța de tutelă
- Judecătoria, atunci când judecă cererile privind copiii: pensia de întreținere, locuința copilului, exercitarea autorității părintești.
- Ordonanță președințială
- Procedura rapidă prin care instanța ia măsuri provizorii — de exemplu, o pensie de întreținere pe durata divorțului (art. 920 Cod procedură civilă).
- Ancheta psihosocială
- Raportul despre condițiile de viață ale copilului, întocmit la cererea instanței, pe baza căruia se stabilește întreținerea când părinții nu se înțeleg (art. 499 alin. (4) Cod civil).
- Recurs în interesul legii (RIL)
- Procedura prin care Înalta Curte de Casație și Justiție unifică practica instanțelor; decizia pronunțată este obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial.
- Abandon de familie
- Infracțiunea săvârșită de cel care nu plătește cu rea-credință, timp de 3 luni, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească sau notarială (art. 378 Cod penal).
Întrebări frecvente
Cât este pensia alimentară pentru un copil în 2026?
Până la o pătrime (25%) din venitul lunar net al părintelui care o plătește (art. 529 alin. (2) Cod civil). La un venit net de 4.000 lei, pensia poate fi de până la 1.000 lei pe lună; la 5.000 lei, de până la 1.250 lei. Este un plafon: instanța poate stabili și mai puțin, după nevoile copilului și posibilitățile părintelui.
Cât este pensia alimentară pentru 2 copii? Dar pentru 3?
Pentru doi copii, până la o treime (33,33%) din venitul net, iar pentru trei sau mai mulți, până la o jumătate (50%), sume care se împart egal între copii. La 4.000 lei net: până la 1.333,33 lei pentru doi copii (666,66 lei fiecare) și până la 2.000 lei pentru trei (666,66 lei fiecare).
Care este pensia alimentară minimă în 2026?
Legea nu prevede o pensie minimă. Când părintele nu are venituri dovedite, instanțele se raportează de regulă la salariul minim net pe economie — 2.699 lei din 1 iulie 2026 (4.325 lei brut, HG nr. 146/2026). La acest nivel, pensia poate fi de până la 674,75 lei pentru un copil, 899,66 lei pentru doi și 1.349,50 lei pentru trei. Este o practică judiciară, nu o regulă scrisă în lege.
Pensia alimentară se calculează din salariul brut sau din cel net?
Din cel net. Art. 529 alin. (2) din Codul civil se raportează la „venitul lunar net”, adică la suma primită efectiv, după plata contribuțiilor și a impozitului. Același venit net se folosește și când pensia este stabilită ca procent (art. 530 alin. (3)).
Ce venituri se iau în calcul la pensia alimentară?
Salariul net și celelalte venituri cu caracter permanent ale părintelui — sporuri, prime, pensie —, precum și posibilitatea lui de a obține venituri (art. 527 Cod civil). Nu intră în calcul norma de hrană a personalului din apărare și ordine publică (Decizia ÎCCJ nr. 21/2015) și nici alocația de stat a copilului. Pentru bonusuri, chirii, dividende, venituri dintr-o activitate independentă sau din străinătate, practica instanțelor diferă.
Ce se întâmplă dacă părintele nu lucrează sau nu are venituri declarate?
Obligația de întreținere rămâne. La stabilirea mijloacelor părintelui se ține seama nu doar de venituri și bunuri, ci și de posibilitatea de a le obține (art. 527 Cod civil). De aceea, instanțele se raportează de regulă la salariul minim net pe economie; dacă din probe rezultă un venit mai mare — de exemplu, din muncă în străinătate —, pot lua în calcul acel venit.
Cum se calculează pensia când părintele are copii din relații diferite?
Cota se alege după toți copiii pe care părintele trebuie să îi întrețină, indiferent din ce relație provin, pentru că toți au drepturi egale (art. 260 Cod civil). De exemplu, cu doi copii și un venit net de 5.000 lei, plafonul este o treime — 1.666,66 lei —, adică 833,33 lei pentru fiecare copil. Practica nu este unitară, iar pensiile existente se pot reechilibra prin cereri de mărire sau de micșorare (art. 531 Cod civil).
Poate pensia alimentară să depășească jumătate din venit?
Nu. Pensia pentru copii, împreună cu întreținerea datorată altor persoane — de exemplu, unui fost soț, căruia i se poate acorda cel mult 25% din venit (art. 389 alin. (3)) —, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al părintelui (art. 529 alin. (3) Cod civil). La 4.000 lei net, toate obligațiile de întreținere, la un loc, nu pot trece de 2.000 lei.
Până la ce vârstă se plătește pensia alimentară?
Până la majorat, la 18 ani. Dacă tânărul își continuă studiile, părinții trebuie să îl întrețină până la terminarea lor, dar cel mult până la 26 de ani (art. 499 alin. (3) Cod civil). Dacă studiile se încheie sau sunt abandonate, părintele obligat poate cere instanței încetarea pensiei (art. 531 alin. (1)).
De când se datorează pensia de întreținere?
De la data cererii de chemare în judecată (art. 532 alin. (1) Cod civil), nu de la data despărțirii. Pentru o perioadă anterioară se poate acorda doar dacă depunerea cererii a fost întârziată din vina părintelui obligat (art. 532 alin. (2)). De aceea, amânarea cererii poate costa.
Pot primi pensie pentru copil cât durează divorțul?
Da. Pe tot timpul procesului de divorț, instanța poate lua, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii privind locuința copiilor minori, obligația de întreținere și încasarea alocației de stat (art. 920 Cod procedură civilă). Prin hotărârea de divorț se stabilește apoi contribuția fiecărui părinte, chiar dacă nu a fost cerută (art. 919 alin. (2)).
Pensia alimentară se stabilește în sumă fixă sau în procent?
Ambele variante sunt posibile (art. 530 alin. (3) Cod civil), iar plafoanele din art. 529 se aplică în ambele cazuri. Pensia în sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, cu rata inflației (art. 531 alin. (2)); pensia în procent crește sau scade odată cu venitul părintelui.
Cum se majorează sau se micșorează pensia alimentară?
Printr-o cerere la instanța de tutelă, când se schimbă mijloacele părintelui sau nevoile copilului (art. 531 alin. (1) Cod civil) — de exemplu, venitul a crescut, copilul are cheltuieli noi sau a apărut un alt copil în întreținere. La cererile de majorare nu sunt obligatorii nici ascultarea copilului care a împlinit 10 ani, nici ancheta psihosocială (Decizia ÎCCJ nr. 36/2026).
Se plătește taxă de timbru pentru cererea de pensie alimentară?
În principiu, nu: cererile privind obligațiile legale de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru, inclusiv în căile de atac (art. 29 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 80/2013). Pentru cererea formulată separat de divorț care are ca obiect stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, art. 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013 prevede însă o taxă de 20 lei, iar instanțele nu aplică unitar cele două texte. Verificați la instanță sau cu un avocat cum se timbrează cererea dumneavoastră.
Unde se depune cererea de pensie alimentară?
La judecătorie, care judecă aceste cereri ca instanță de tutelă. Pe lângă judecătoria de la domiciliul părintelui pârât, cererea se poate depune și la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază copilul, ca reclamant (art. 113 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă). În Prahova, de exemplu, pentru un copil care locuiește în Ploiești este competentă Judecătoria Ploiești.
Cât se poate reține din salariu pentru pensia alimentară?
Până la jumătate din venitul net lunar al părintelui (art. 729 alin. (1) lit. a) Cod procedură civilă), față de o treime pentru alte datorii. Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii nu pot fi urmărite pentru nicio datorie (art. 729 alin. (7)).
Ce se întâmplă dacă nu se plătește pensia alimentară?
Pensia stabilită prin hotărâre judecătorească se execută silit, prin executorul judecătoresc — inclusiv prin reținerea a până la jumătate din salariu. În plus, neplata cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei stabilite pe cale judecătorească sau notarială este infracțiunea de abandon de familie (art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal); acțiunea penală pornește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar fapta nu se pedepsește dacă părintele plătește înainte de terminarea urmăririi penale.
Rezultatul calculatorului are valoare juridică?
Nu. Rezultatul este plafonul maxim prevăzut de lege, calculat automat, nu suma pe care o va stabili instanța. Pensia se stabilește după nevoile copilului și mijloacele părintelui, pe baza probelor, de instanța de tutelă sau prin acordul părinților.
Temei legal
Calculatorul aplică Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), în forma consolidată verificată la 24.09.2026, și hotărârile Guvernului privind salariul minim. Ultima modificare a Codului civil verificată este Legea nr. 57/2026 (M. Of. nr. 364 din 30 aprilie 2026), care a modificat art. 375–376 (divorțul la notar) și nu a modificat art. 499 sau art. 516–534.
- art. 499 Cod civil — obligația părinților; copilul major la studii, până la 26 de ani
- art. 402 Cod civil — contribuția părinților, stabilită prin hotărârea de divorț
- art. 516, art. 519, art. 524–525 Cod civil — cine datorează întreținere; starea de nevoie a minorului
- art. 527–528 Cod civil — mijloacele părintelui și dovada lor
- art. 529 Cod civil — cotele de o pătrime, o treime și o jumătate; plafonul general
- art. 530–531 Cod civil — sumă fixă sau procent; indexarea trimestrială; modificarea pensiei
- art. 532–533 Cod civil — data de la care se datorează pensia și plata ei
- art. 389 alin. (3) Cod civil — întreținerea fostului soț și plafonul comun cu cea a copiilor
- art. 920 și art. 919 Cod procedură civilă — pensia provizorie și contribuția stabilită la divorț
- art. 729 Cod procedură civilă — reținerea din salariu pentru pensia de întreținere
- art. 29 alin. (1) lit. c) și art. 15 lit. d) OUG nr. 80/2013 — scutirea de taxa de timbru și taxa de 20 lei pentru cererea separată privind contribuția părinților
- Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (RIL) — norma de hrană nu intră în venitul net
- Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 — majorarea pensiei, fără ascultarea obligatorie a copilului sau anchetă
- HG nr. 146/2026 — salariul minim brut de 4.325 lei, din 1 iulie 2026
- art. 378 Cod penal — abandonul de familie
Ghiduri despre pensia de întreținere și divorț
Calculatorul a fost realizat de Cabinetul de avocat Fofiu Simona din Ploiești, pe baza textului consolidat al Codului civil și a hotărârilor Guvernului privind salariul minim. Pentru stabilirea, majorarea sau executarea unei pensii de întreținere și pentru un divorț cu copii, vă putem asista în Ploiești, în județul Prahova și în toată țara.
- Pensia de întreținere: cum se calculează în 2026
- Divorț cu copii minori: custodie, program de vizită, locuința copilului
- Divorț în Ploiești: proceduri, durată și costuri (ghid complet)
- Autoritate părintească exclusivă: când o acordă instanța
- Divorț când soțul e plecat în străinătate
- Executarea salariului. Ce parte din venit poate fi poprită și cum te poți proteja?
Aveți de stabilit o pensie de întreținere?
Verificați situația cu un avocat înainte să depuneți cererea sau să semnați un acord. Vă ajutăm la stabilirea, majorarea sau executarea pensiei și în divorțul cu copii, la cabinetul din Ploiești sau online, oriunde în țară.
